Un proiect mobilizator Un proiect mobilizator

 

Tinerii din Québec şi din întreaga lume lansează un apel la angajament

 

Marea Declaraţie proclamă principiile şi valorile pe care aceştia doresc să le promoveze la nivel mondial.

Ea are ca scop trezirea dorinţei de schimbare şi de angajament în fiecare dintre noi. Chiar dacă mesajul său este purtat în primul rând de tineri, el se adresează tuturor generaţiilor.

 

Originală în ceea ce propune, Marea Declaraţie invită fiecare semnatar la angajarea personală într-o acţiune concretă pentru a construi o lume mai dreaptă, mai bună şi mai solidară.

Marea Declaraţie a fost proclamată în mod oficial pe 12 august 2008 la Québec, în cadrul serbărilor de aniversare a 400 de ani de la înfiinţarea oraşului, cu ocazia Zilei Internaţionale a Tinerilor, din cadrul ONU.

 

 

Acest proiect este o iniţiativă a Institut du Nouveau Monde (INM) şi este realizat în colaborare cu Oxfam-Québec, cu Oficiile internaţionale pentru tineret din Québec şi cu Renaşterea 2008 – al 4-lea Congres mondial al tinerilor.

Fondat la Montréal, INM este un organism nepartizan dedicat participării cetăţenilor la viaţa democratică.

 

Cine sunt fondatorii?

 

Acest text este rezultatul unei munci colective care s-a desfăşurat între lunile februarie şi august 2007.

 

Un comitet director alcătuit din tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 30 de ani provenind din diferite zone ale Québecului a fost creat de INM pentru a redacta o primă schiţă. O consfătuire la nivel naţional şi internaţional a permis strângerea de amendamente pentru îmbunătăţirea textului.

 

La Şcoala de vară a INM din 2007, care a reunit aproximativ 800 de tineri din Québec şi din străinătate a fost adoptată, în urma unui proces democratic deliberativ, versiunea finală a Marii

Declaraţii. Ea este în prezent obiectul unui proces de ratificare la nivel internaţional.

 

 

 

DECLARAŢIA DIN QUÉBEC A TINERILOR:

 

APEL LA ANGAJAMENT

 

Să ne ridicăm pentru a declara ceea ce ne dorim pentru prezent şi pentru viitor.

 

 

Îi chemăm pe oamenii din toată lumea să acţioneze concret pentru a construi o lume mai dreaptă, mai solidară şi mai deschisă.

 

 

Gesturile noastre, oricât ar fi de neînsemnate, au un impact asupra educaţiei, a politicii, a culturii, a sănătătţii, a mediului şi a economiei.

 

 

Noi, moştenitori ai omenirii şi responsabili în faţa generaţiilor viitoare, declarăm că:

 

 

educaţia ne poate permite să trăim într-o lume mai dreaptă.

Datorită educaţiei, fiecare persoană înţelege mai bine lumea înconjurătoare, îşi dezvoltă capacităţile şi accede astfel, la

condiţii de viaţă mai bune.

Educaţia de bază trebuie oferită tuturor.

 

 

SĂ ACŢIONĂM

pentru ca fiecare persoană să poată învăţa să citească, scrie şi să socotească.

Să recunoaştem familia ca fiind un loc privilegiat de transmitere a valorilor ăi a cunoaşterii

Să împărtăşim cunoştinţele între diferite generaţii.

Să căutam cultivarea noastră, pe parcursul întregii vieţi.

 

 

Credem că educaţia trebuie să favorizeze dezvoltarea unei gândiri critice.

Aceasta permite implicarea în dezbaterile societăţii, participarea cu idei noi şi alegerea soluţiilor celor mai viabile.

 

 

SĂ ACŢIONĂM

pentru ca gândirea critică să reprezinte o unealtă constructivă.

Să trezim acum dorinţa de acţiune şi de angajament.

Să încurajăm pe fiecare la informare şi la îmbogăţirea propriilor idei prin schimbul de opinii.

 

 

Libertatea de exprimare a fiecăruia reflectă umanitatea sa şi trebuie respectată.

Toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea de a-şi alege reprezentanţii şi de a cere ca aceştia să fie responsabili în faţa lor.

 

 

SĂ ACŢIONĂM

pentru ca fiecare dintre noi să participe activ la alegerea guvernelor şi a comunităţilor noastre.

Pretutindeni unde au loc schimburi, trebuie să asiguram respectul faţă de diferitele puncte de vedere.

Credem că fiecare este purtatorul unei culturi şi al unor valori.

 

 

SĂ ACŢIONăM

pentru a promova diversitatea culturală.

Să raspândim şi să încurajăm cultura sub toate formele ei.

Să fim deschişi către ceilalţi şi către ideile lor.

 

 

Este timpul ca toata lumea să se implice în găsirea de soluţii pentru problemele de sănătate şi de sărăcie care afectează o

mare parte a populaţiei mondiale şi în special femeile.

 

 

SĂ ACŢIONĂM

pentru ca prevenirea în materie de sănătate să ocupe un loc important în programele şcolare, în educaţia poporului şi la

locul de muncă.

Să împărţim resursele medicale şi alimentare.

Să ne răspândim cunoştinţele şi să utilizam tehnologia pentru ca toţi oamenii să aibă acces la îngrijiri medicale şi la un

mediu sănătos.

 

 

Considerăm că o planetă sănătoasă reprezintă o condiţie esenţială pentru prosperitatea omenirii.

 

 

SĂ ACŢIONĂM

pentru ca modul nostru de viaţă să fie în armonie cu ecosistemele planetei.

Să fim mai responsabili şi mai conştienţi faţă de schimbarile pe care le provocăm.

Să recunoaştem importanţa mediului şi a ecosistemelor.

Să avem iniţiative ecologice, luând parte şi la cele deja existente în comunităţile noastre.

 

 

Pentru a atinge aceste obiective, resursele trebuie distribuite în mod echitabil: prosperitatea economică trebuie favorizată

pentru a realiza o justiţie socială mai eficientă.

Opţiunile noastre economice trebuie să fie solidare, să se faca pe baza informaţiei, respectând mediul şi drepturile omului..

Fiecare are putere de influenţă asupra economiei, oricare ar fi rolul sau.

 

 

SĂ ACŢIONĂM

pentru a putea fi atins un echilibru mai profund între progresul economic şi justiţia socială.

Să încurajăm producătorii locali.

Să susţinem dezvoltarea unui comerţ mai echitabil.

Să participăm la iniţiative de economie socială, în cadrul cărora oamenii primează asupra profiturilor.

Să investim în întreprinderile responsabile din punct de vedere social.

 

 

Este de datoria noastră, a tuturor, să recunoaştem, sa respectăm şi să promovăm drepturile omului în toata lumea.

E necesară recunoaşterea drepturilor colective ale tuturor popoarelor, ale populaţiei majoritare cât şi ale celei minoritare.

Acţiunile noastre trebuie să respecte aceste drepturi căci ele sunt garanţi ai demnităţii umane.

 

 

Suntem convinşi că angajamentul fiecăruia este esenţial în atingerea ţelurilor noastre de libertate, dreptate, deschidere,

respect şi solidaritate.

Să respingem şi denunţăm nedreptăţile.

Să jucăm un rol determinant pentru viitorul omenirii şi al planetei noastre.

Să acţionăm acum, fiecare în felul nostru.

 

 

În data de … anul … ţara/oraşul

Eu (nume şi prenume în majuscule) semnez Declaraţia din Quebec a tinerilor,

şi mă angajez într-o acţiune concretă:

 

 

pentru a construi o lume mai dreptă, mai deschisă şi mai solidară.

Semnatura:

Email:

 

 

 

SEMNAŢI MAREA DECLARATIE SEMNAŢI MAREA DECLARAŢIE

ŞI ANGAJAŢI-VĂ ÎNTR-O ACŢIUNE CONCRETĂ:

 

Alăturaţi-vă milioanelor de persoane din întreaga lume şi semnaţi Declaraţia!

Fiecare semnatar se angajază să realizeze o acţiune concretă.

Totalitatea acestor angajamente va fi disponibilă pe site-ul INM-ului

www.inm.qc.ca, la rubrica Marea Declaraţie.

 

 

Cum pot semna Marea Declaraţie?

 

Căutând site-ul INM-ului www.inm.qc.ca

la rubrica Marea Declaraţie.

 

Proclamarea Marii Declaraţii Proclamarea Marii Declaraţii

 

Marea Declaraţie a fost proclamata pe 12 august 2008 la Québec cu ocazia Zilei Internaţionale a Tinerilor din ONU în cadrul Serbărilor de aniversare a 400 de ani de la înfiinţarea oraşului. Ea poartă titlul: „Marea Declaraţie din Québec a Tinerilor”.

 

Acest text fondator va fi o emblemă a aspiraţiilor tinerilor la începutul secolului 21.

 

Unde ne puteţi găsi? Unde ne puteţi găsi?

 

Lynda Champagne, responsabil al proiectului Marea Declaraţie,

Institut du Nouveau Monde

lynda.champagne@inm.qc.ca

 

L’Institut du Nouveau Monde est un organisme indépendant, non partisan, voué au renouvellement des idées et à l’animation du débat public au Québec. Il veut inspirer l’émergence d’idées nouvelles et contribuer à la recherche de solutions novatrices aux problèmes du Québec contemporain. L’Institut du Nouveau Monde travaille dans une perspective de justice sociale, dans le respect des valeurs démocratiques, et dans un esprit d’ouverture et d’innovation. L’INM publie L’Annuaire du Québec, aux Éditions Fides. Il organise des Rendez-vous stratégiques pour identifier les orientations du Québec de demain (le premier a porté sur la santé, le second sur l’économie et le troisième sur la culture).

DES CITOYENS

DES IDÉES 630, rue Sherbrooke Ouest, bureau 1030, Montréal (Québec) H3A 1E4

DES PROJETS # 514 934-5999 ¦

# 1 877 934-5999 ¦

# 514 934-6330 ¦ : inm@inm.qc.ca ¦ www.inm.qc.ca

 

 

Abia acum mai reusesc sa scriu in acest jurnal…

Pentru inceput va fac invitatia de a citi Marea Declaratie in limba romana:

marea-declaratie-ro

Puteti deveni participanti la aceasta declaratie completand formularul din partea de jos a celei de- a patra pagini.

Iata cum suna declaratia mea:

Je, Maria Balasa, signe la Déclaration jeunesse de Québec et je m’engage à poser cette action concrète : agir afin de promouvoir la diversité culturelle en principal en Europe et en Asie Acheter des biens dont la production respecte les droits de la      personne Favoriser le transport en commun Être disponible pour partager mes compétences bénévolement Pour bâtir un monde plus juste, plus ouvert et plus solidaire. Maria Balasa

 

 

Unul dintre cele mai bune texte literare pe care le- am citit vreodată este incontestabil scrisoarea unui şef de trib indian ( Pieile Roşii) adresată Preşedintelui SUA în anul 1894, ca răspuns la cererea acestuia de a le cumpăra o parte din pământuri. Iată câteva fragmente:

 

„ Cum s- ar putea vinde sau cumpăra cerul ori căldura pamântului? Ideea ni se pare stranie.

Dacă prospeţimea aerului şi murmurul apei nu ne aparţin, cum le putem vinde?

Pentru poporul meu nu există un colţ al acestui pământ care să nu fie sacru. Un ac de pin care sclipeşte, un mal nisipos, o brumă întinsă în mijlocul pădurii întunecate, totul este sfânt în ochii şi în memoria celor din poporul meu.

Seva care urcă în arbori poartă în ea credinţa Pieilor Roşii; fiecare luminiş şi fiecare insectă sunt sacre pentru memoria şi credinţa poporului meu.

Când albii merg la ceruri şi uită locul natal, morţii noştri nu- şi uită niciodată acest pământ frumos, pentru că el le este mamă. Noi facem parte din pământ şi el face parte din noi.

Florile sunt surorile noastre, cerbii, caii, vulturii sunt fraţii noştri; crestele stâncilor, roua preeriilor, căldura din pieptul poneilor şi omul aparţin aceleiaşi familii.

Acest pământ este sacru pentru noi.

…………………………………………………………………………………

Noi ştim că omul alb nu înţelege modul nostru de a vedea lucrurile. Pentru el o palmă de pământ face cât oricare alta, pentru că el este un străin care vine în noapte, îşi ia de pe pământ ceea ce îi trebuie şi îl părăseşte. Pământul nu- i este frate, ci duşman. Îşi uită mormântul tatălui său şi îşi creşte copiii fără dragoste de pământul natal… El tratează pe mama sa, pământul, şi pe tatăl său, cerul, ca pe lucruri care se pot cumpăra, jefui sau vinde, asemenea oilor şi perlelor colorate. Lăcomia sa va sărăci pământul şi- l va lăsa pustiu.

Eu nu ştiu nimic, modul nostru de a trăi diferă de al vostru ( …. ) .

Nu există un colţ liniştit în oraşele omului alb. Nicăieri nu se aude creşterea ierbii primăvara sau bătaia aripilor de fluturi.

Dar poate că este aşa pentru că eu sunt un sălbatic şi nu înţeleg.

………………………………………………………………………..

 

Toate lucrurile sunt legate între ele.

Spuneţi copiilor voştri că pământul de sub picioarele lor nu este altceva decât cenuşa strămoşilor noştri … Învăţaţi- i pe copiii voştri ceea ce noi i- am învăţat pe ai noştri – pământul este mama noastră şi ceea ce se întâmplă pământului, nouă ni se întâmplă şi se întâmplă copiilor pământului. Dacă omul batjocoreşte pământul, pe sine se batjocoreşte.

Noi o ştim de mult – nu pământul aparţine omului, ci omul aparţine pământului.

Noi o ştim bine – toate lucrurile sunt legate între ele, aşa cum sângele face legătura între membrii aceleiaşi familii.

… Nu omul a ţesut pânza pământului; el este doar un fir. Tot ceea ce el face cu pânza pământului, lui îşi face. Nici omul alb care are un Dumnezeu … nu poate să nu împărtăşească acest destin comun.

…………………………………………………………………….

După toate, noi suntem probabil fraţi şi surori. Există ceva pe care noi îl ştim bine şi pe care omul alb îl va şti poate într- o zi: Dumnezeul nostru este acelaşi cu al vostru.

……………………………………………………………………

Este sfârşitul vieţii şi începutul supravieţuirii. ”

 

Textul este mult mai lung şi implicit mai frumos decât aceste fragmente.

Când îl citeşti şi mult după ce îl termini de citit eşti acolo, în lumea „ sălbaticilor” , care privită aşa, este o lume minunată.

M- am întrebat desigur, de ce oare acest text mi- a plăcut, m- a marcat o bună bucată de vreme.

Ca tehnică de creaţie şi analiză la rece a acestei tehnici, neconştientizată de autor, e clar: sinceritatea autorului şi adevărurile pe care le spune simplu, încărcătura afectivă puternică a fiecărui cuvânt, nu pot să nu claseze textul în rândul celor mai frumoase din lume.

Reflectând la acest text n- am putut să nu mă gândesc la cei care, datorită sistematizării oraşelor din întreaga lume în perioada anilor ‘ 45- prezent au trebuit să- şi părăsească nişte confortabile locuinţe în mijlocul naturii în favoarea monstruaselor blocuri de locuinţă „ civilizate” . N- am putut să nu- mi amintesc lacrimile din ochii mamei cînd îmi spunea: „ Să stau eu acolo între patru pereţi! Să nu văd eu dimineaţa lumina soarelui! Să n- auzi tu o pasăre cântând, să nu vezi o albină fără să- ţi fie frică de ea! Şi primăvara? Cum să nu vezi florile în grădină? Şi cum să nu poţi să te uiţi la livadă? ” .

„ Nişte ţărani! ” a picat dur replica dată de cei ce voiau cu orice preţ sistematizarea…

Da, nişte ţărani, dar în sensul frumos al cuvântului. Nişte ţărani, care, de când sunt pe cale de dispariţie şi- au făcut apariţia fenomene negative binecunoscute în relaţia cu natura, în relaţiile interumane.

Textul pe care l- am citat în fragment aici a fost citat de nenumărate ori în nenumărate ocazii şi totuşi nu s- a banalizat.

Prezentarea de petiţii celor consideraţi îndreptăţiţi a le primi şi rezolva, este însă demult banalizată. Iar când se părea că într- adevăr nimic nu se mai poate face, că în mod inevitabil pământul trebuie să dispară fiindcă sistemul monstruos creat de om s- a întors împotriva omului, iată că apar totuşi soluţii.

Una dintre ele, ce poate la prima privire va stârni zâmbete aici, este crearea cu ceva ani în urmă, a unei instituţii la nivel de Organizaţie a Naţiunilor Unite : Institut du Nouveau Monde, care are planificat de pildă ca până în 2015 să acţioneze în aşa fel încât să nu mai existe sărăcie lucie. Este doar una dintre direcţiile în care SE ACŢIONEAZĂ.

 

http://hdr.undp.org/en/humandev/learnmore/title,10152,en.html

 

Ştiaţi acest lucru? Foarte probabil că nu.

Cum şi eu am aflat abia de curând, mă bucur să împărtăşesc cu voi acest lucru. Iată că totuşi înţelepţii acestei planete nu dorm pe laurii lor, cum am crezut o bună vreme, ci au făcut un început, un pas în a vedea ce se întâmplă pe planetă, ce nu e în ordine şi ce ar trebui făcut.

 

O altă iniţiativă sub egida INM despre care vă voi vorbi în articolul următor este MAREA DECLARAŢIE.

 

Maria Bălaşa

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

Toate lucrurile sunt legate între ele.